Argumente aduse în sprijinul legii reîntrupării

Toate afirmaţiile referitoare la revenirea spiritului uman în corpuri fizice noi, nu prea pot convinge pe omul care aude pentru prima oară de acest fapt. Pe buzele tuturor se va naşte întrebarea: „Care este dovada că într-adevăr spiritul revine pe pământ, în chip uman, în came şi oase, pentru o nouă viaţă terestră?”

Intr-adevăr, problema este de cea mai mare importanţă, pentru că se referă la existenţa noastră, la spirit, şi merită toată osteneala pentru a face să pătrundă acest adevăr în mintea oamenilor. Inainte de a arăta seria de argumente care pun într-o lumină deplin convingătoare adevărul legii reîntrupării, voi expune mai întâi câteva obiecţii la adresa acestui adevăr. S-a afirmat: „Spiritul uman poate să avanseze şi în cer, fără a mai fi nevoie să revină pe pământ, în trup”. După afirmaţiile teologilor diferitelor biserici, rezultă că dacă omul a trăit pe pământ conform anumitor precepte, când va muri, spiritul său se va duce în cer şi acolo va trăi până la judecata cea din urmă. Nu ni se spune nimic despre activitatea omului, atâtea şi atâtea milioane de ani. în ce stare se găseşte el acolo? Rămâne cu aceleaşi cunoştinţe şi conştiinţă ca pe pământ? Ni se răspunde: „El îşi duce acolo viaţa, prosperând mereu spre perfecţiune”. Dar cum – nu ni se arată.

Noi, spiritualiştii, afirmăm: în Cer, omul face studii de ordin spiritual, dar evoluţia cere studii şi în sânul materiei fizice. Aici, pe globul acestei planete, sau pe alte globuri similare, se îndeplineşte progresul, mai ales cel moral, pentru motivul că în Cer nu există atâtea tentaţii ca pe pământ, şi deci aici pe pământ avem ocazii să ne dezvoltăm forţele, caracterul moral şi discernământul nostru mental. In Cer trecem în revistă faptele de la naşterea şi până la moartea noastră biologică. în Cer nu mai există afaceri ori zbuciumări politice, care să-1 preocupe pe om şi să-1 facă să-şi dezvolte facultăţile mentale. Acolo nu există decât probleme înalte, precum cele ale evoluţiei spiritului, fizica şi chimia fluidelor, creaţia, pe care puţini din oamenii sosiţi în Cer sunt capabili să le analizeze şi cerceteze pe deplin. Cei mulţi, infinit de mulţi, nu simt nici o atracţie spre asemenea analize şi nici nu sunt în stare să le înţeleagă, deoarece conştiinţa şi evoluţia lor sunt abia la început.

Să presupunem că am lua nouă părţi din populaţia globului terestru şi le-am duce într-o parte a universului unde nu există afaceri, jurnale, cărţi, teatru, cinematograf, călătorii, politică; într-un loc unde nu au posibilitatea să mănânce, să bea, să doarmă, să muncească, să inventeze; într-un loc unde nu este posibilă pictura, sculptura, muzica – cu alte cuvinte, nici o ocupaţie şi nici un interes care să le preocupe mintea, să le impulsioneze inteligenţa. Aceşti oameni s-ar plictisi îngrozitor. 0 asemenea viaţă, în cerul descris de reprezentanţii dogmelor bisericeşti, nu ar putea să-1 ducă pe om la nici un progres, şi în special pe omul sălbatic sau mediocru din punct de vedere moral.

Numai prin revenirea pe pământ, prin reîntruparea în corp fizic omenesc reluăm firul întrerupt cu ocazia morţii fizice, şi culegem – în această mare şcoală a Pământului – observaţii noi, trecem prin încercări şi dureri, ne zbuciumăm şi vom pleca cu un capital bogat de cunoştinţe şi învăţături morale, pe care le vom analiza şi din care vom scoate rezultate ce ne vor ridica pe o nouă treaptă a evoluţiei noastre veşnice.

Extras din cartea „Din Tainele Vietii si ale Universului” de prof. Scarlat Demetrescu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s