Vrajmasul mantuirii mele

La articolul despre iubire, Adina a fost intrebata cine este „vrajmasul” mantuirii ei, la care a raspuns: „Cel dintâi şi cel mai mare duşman al mântuirii noastre este eul nostru, dupa care diavolul, iar al treilea duşman e lumea”

Daca vreau sa merg dintr-o camera la baie, trebuie sa ma ridic, sa ocolesc un scaun, sa aprind lumina, sa deschid usa sa ies din camera si apoi sa deschid usa de la baie. Asta ar fi pe scurt un algoritm pentru a ajunge din punctul A in punctul B. Scaunul de ocolit, lumina de aprins, usa de deschis sunt doar etape sau jaloane de care trebuie sa trec.

Daca sunt nervos si neatent, ma pot impiedica de scaun, nu pot gasi intrerupatorul si ma lovesc de usa. Atunci, totul devine personal, jaloanele devin obstacole, sau daca preferati un limbaj colorat arhaic, vrajmas.

Ceea ce vreau sa spun este ca nu exista vrajmasi in calea mantuirii nimanui, probabil sunt doar jaloane care trebuiesc depasite.

Ca o observatie la comentariul Adinei: raspunsul este rapid, scurt, bine formulat, nu lasa loc de indoieli. Pare raspunsul tipic pentru persoanele cerebrale, in care ratiunea domina emotiile si instinctele. Foarte probabil ma insel, nu poti spune adevaruri despre o persoana doar pe baza a cateva randuri, dar m-am riscat la o speculatie.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s