S-a strecurat şi neghină printre slujitorii bisericii. Prin viaţa şi faptele lor, aceştia au pierdut legătura cu Cerul şi neavând lumina de sus, au scris, înlocuit sau introdus idei inexistente în textul original al sfinţilor apostoli evanghelişti

Extras din cartea „Din Tainele Vietii si Ale Universului”, de Scarlat Demetrescu

Fiecare duh râvneşte să cunoască din toate ramurile cugetării omeneşti, dar îi place să se dedice înurmărirea şi adâncirea unui anumit domeniu. Prin urmare, există specializare şi la noi. Să nu crezi că specializându-se într-o anumită direcţie, marile duhuri rămân neştiutoare în alte domenii.

Ca exemplu l-aţi avut chiar pe Divinul nostru Solar. Ce inteligenţă! Ce cunoştinţe! Ce putere! Prin ordinul Său,’duhurile atomilor aerului se supuneau şi furtuna înceta. Prin ştiinţa Sa înaltă, inimaginabilă vouă, El lucra asupra apei şi o transforma în vin. Prin gândirea şi voinţa Sa, crea pâini din eterul spaţiilor şi umplea sute de coşuri, hrănind mii de oameni şi rămâneau câteva coşuri cu firimituri. Pe toate le-a făcut cu puterea Sa divină, cu puterea Sa creatoare.

Cu imensa Lui putere, Domnul nostru Iisus Christos comanda materiei şi duhurilor. Din ordinul Său suprem, de neînvins, comanda duhurilor umane să se întoarcă în trupurile lor părăsite, pentru a le reda viaţa. Astfel a înviat pe cei morţi. Cazurile de învieri au fost cu mult mai numeroase decât cele pomenite în Sfânta Scriptură. Pentru El nu exista nici un secret, citind gândul omului ca într-o carte. Ştiu că vă este greu să înţelegeţi asemenea fenomene şi în sufletul celor mulţi relatările din Sfânta Scriptură par simple poveşti.

Dar noi, care vrem să vă ridicăm, să vă luminăm, nu avem nici un interes să vă minţim. Pe Tatăl central nu L-a văzut nimeni. Pe Fiul L-a văzut toată suflarea de duhuri a Pământului în două ipostaze: ca Om trupesc şi ca Duh. Pe Sfintele Duhuri le vedem mereu cei ajunşi la gradul de a sta în faţa lor. Ele sunt aici, lângă noi, şi au scaunul lor de judecată şi învăţătură pe Lună. Noi ne plecăm şi’ le executăm ordinele, căci ştim vechimea, înţelepciunea şi puterea lor.

Smeriţi ne adresăm şi ascultăm ordinele Fiului, căci cunoaştem Gloria Sa divină. Dar nu ne închinăm nici Sfintelor Duhuri, nici Solarului nostru, ci numai Unicului Tată, ce domină peste toată creaţia Sa. Dragul meu frate, să mă ierţi dacă prin vorbele mele zdruncin oarecum părerile tale.

Asemenea adevăruri nu se pot spune celor plini de prejudecăţi, pentru că prejudecăţile îi limitează şi îi ţin pe oameni scufundaţi în întuneric. Cu câteva sute de ani în urmă, omul se ruga şi făcea mătănii crezând că fulgerul şi tunetul exprimă mânia lui Dumnezeu. In zadar i s-ar fi spus să nu se mai roage pentru că sunt simple fenomene ale cerului, a trebuit să vină ştiinţa de azi, cu demonstraţiile ei, ca omul să fie pus pe calea adevărului. Nici un duh din lumea Cerului n-ar cădea în naivitatea omului simplu de jos, de a se ruga Divinităţii să-l apere de fulgere şi tunete, ci va căuta să evite zona electrică pentru a nu se vedea dezbrăcat de haina sa planetară.

Multe păreri greşite, ale oamenilor neştiutori, vor fi înlăturate de ştiinţa umană de mâine. Tot graţie ştiinţei, lumea va înţelege şi cunoaşte eterul, undele, sufletul şi spiritul, dorind să intre în legătură cu noi. Omul de ştiinţă va fi un Sfânt Ioan, antemergătorul, pregătind calea noastră, a oamenilor spaţiali, care vom lumina şi laicul, şi preotul religiei viitoare.

Bietul vostru preot învaţă în seminar despre atâtea fenomene psihice, biologice, fizice şi chimice, descrise în Sfânta Evanghelie. I s-a explicat cum s-au făcut acele „minuni”? Nu, deoarece nici profesorii săi nu cunosc Adevărul. Va veni omul de ştiinţă, un mare spirit din ceata preoţilor şi arhiereilor cereşti, care fiind întrupat, le va da toate explicaţiile, cunoştinţele primite de la noi, cerienii, şi comunicate lor ca oameni, cu învoirea Sfântului Duh şi a Divinului nostru Solar.

Nu acuz pe nimeni, dar pot spune că de-a lungul veacurilor s-a strecurat şi neghină printre slujitorii bisericii. Prin viaţa şi faptele lor, aceştia au pierdut legătura cu Cerul şi neavând lumina de sus, au scris, înlocuit sau introdus idei inexistente în textul original al sfinţilor apostoli evanghelişti.

Astfel au plăsmuit falsul referitor la învierea morţilor în trupurile lor. în care? Căci duhul uman a îmbrăcat mii de trupuri, făcute praf şi ţărână. Astfel au introdus ideea învierii şi înălţării Domnului la Cer, cu trupul Său. Pentru ce? Ce să facă cu un trup în Cerurile Lui?

Şi astfel s-au născut foarte multe erori, aflate azi în evidentă contradicţie cu datele ştiinţifice umane. Noi citim limpede, în inimile multora, îndoială în fenomenele scrise în Sfânta Evanghelie. Mulţi, care n-ar mai trebui să întineze cu mâinile lor sfânta Carte, îşi zic în sinea lor: „Toate cele scrise aici sunt bune numai pentru popor, pentru inculţii noştri. Să mulţumim domnului – dacă o mai fi şi el pe undeva – că mai sunt unii care să ne ceară să le citim cele ce noi, ca înţelepţi, ştim că nu au fost”. Vai de sufletul lor! Pentru ce au mai îmbrăcat sutana, dacă sufletul lor n-a simţit chemarea cea sfântă?

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s