Este o absurditate să-i tratăm drept păgâni pe cei care nu adoră Divinitatea în acelaşi mod ca noi, cu acelaşi ceremonial, în aceeaşi limbă şi sub acelaşi nume

Extras din cartea „Din tainele vietii si ale universului”, de Prof. Scarlat Demetrescu

Divinitatea a orânduit lucrurile de aşa natură încât să învăţăm perfect, contrar ignoranţei şi inconştienţei noastre. Ea a dispus ca aceeaşi lecţie să se repete în fiecare zi, în fiecare an, în fiecare viaţă, pentru ca înţelesul ei să ne lumineze odată şi odată spiritul. Când nu suntem atenţi sau nu vrem să ne însuşim o lecţie, ni se impune prin suferinţă, pentru a reţine atenţia noastră dispersată; alteori, lecţia este însoţită de o plăcere captivantă, pentru a excita dorinţa noastră.

Cu o răbdare sublimă, mama iubitoare întrebuinţează mângâieri pentru a-şi face copilul ascultător, cuminte. Dacă am fi elevi buni, vieţile noastre ar fi mai puţin întunecate de suferinţă, dar pentru că nu ascultăm vocea interioară a conştiinţei, pentru că nu acordăm atenţie actelor noastre, vine durerea, bate la poarta vieţii, pentru a ne face ascultători. Dacă am fi mai hotărâţi să învăţăm, dacă am culege cu plăcere din fiecare eveniment o învăţătură, dacă am vrea să ne asociem cu dragoste evoluţiei şi să colaborăm cu Divinitatea – în loc să ne încăpăţânăm să rezistăm şi să ne revoltăm, creşterea noastră ar fi rapidă şi fericirea mai constantă.

Vom cunoaşte măreţia vieţii când ne vom aminti de experienţele din trecut, când vom vedea legăturile care le unesc, când vom poseda înţelepciunea, când vom şti sensul profund şi scopul spiritual al evenimentelor din viaţa, de atâtea ori repetate. Aşadar, înţelepciunea este esenţa descoperirilor, cunoştinţelor şi experienţelor, distilate prin filtrul suferinţelor. Dacă am cerceta esenţa materiei noastre şi am studia neîncetat gândurile şi sentimentele noastre secrete, am vedea că cele mai multe din dureri sunt cauzate de egoismul nostru, de dorinţa arzătoare de a poseda lucruri şi fiinţe.

Egoismul este tendinţa de a strânge avere, de a face din eul nostru personal centrul universului. In spaţiu, când ne legănam pe undele eterice, spiritul ştie că suntem uniţi cu toate fiinţele, dar când această înţelegere curată este întunecată de corpul fizic pe care-l îmbrăcăm, simţul nostru de unitate se limitează la cercul strâmt al trebuinţelor şi dorinţelor noastre, tranşformându-se în egoism.

In timpul când roata vieţii şi a morţii se rostogoleşte, suntem nevoiţi să lărgim hotarele egoismului nostru individual, pentru a cuprinde în el şi familia. Vom munci pentru soţia şi copiii noştri, căci înţelegem în mod clar că ei sunt uniţi cu noi. Cu vremea, stabilim legături cu prieteni, consacrându-ne şi lor, cu aceeaşi dragoste cu care ne-am dăruit familiei noastre. Mai târziu, în acest egoism colectiv vom cuprinde naţiunea noastră şi, în fine, omenirea întreagă. Astfel, încetul cu încetul, egoismul se transfornă în altruism.

Marii Luminători ai lumii au atins acest nivel, pe care îl vom ajunge cu toţii în veacurile viitoare. Incă nu am ajuns la acest nivel sublim de spiritualitate; cu toate acestea, spiritele noastre sunt foarte bătrâne şi în adâncurile conştiinţei noastre sunt înscrise toate amintirile unui trecut trăit în alte ţări şi în alte trupuri. De multe ori am iubit, dar de multe ori, orbiţi de pasiunile noastre, în timpul furtunoaselor noastre întrupări, am urât, am luptat, am ucis, cu inima plină de mânie. De multe ori durerea ne-a sfâşiat inima la moartea trupurilor celor dragi nouă, şi cu toate acestea, mereu ne-am întâlnit cu aceste fiinţe scumpe, cu care am trăit şi lucrat în alte întrupări.

Dar în acelaşi timp, ne-am întâlnit şi cu cei pe care i-am urât, jefuit sau omorât. De aici trebuie să înţelegem că este o absurditate să-i tratăm drept păgâni pe cei care nu adoră Divinitatea în acelaşi mod ca noi, cu acelaşi ceremonial, în aceeaşi limbă şi sub acelaşi nume. In alte vieţi şi sub alte orizonturi am avut naţionalitatea şi am iubit şi venerat Divinitatea sub numele şi cultul celor pe care acum refuzăm să-i recunoaştem ca fraţi.

Ce nebunie – să-i dispreţuim pe cei mai puţin dezvoltaţi decât noi; ei sunt fraţii noştri tineri, care încep să înveţe lecţiile vieţii, cunoscute deja de noi. Ce îngustime de spirit — să-i desconsiderăm pe cei care au un trup de o culoare diferită de a noastră; pentru că şi noi am trăit în aceste rase, şi nu se ştie dacă nu ne mai mână destinul, ca trimişi ai Divinităţii, ca misionari, în mijlocul acestor fraţi ai noştri, pentru că în plan spiritual toţi oamenii sunt la fel şi toţi suntem fraţi.

Cunoscând adevărul reîntrupării, nu am mai râvni la bunurile şi însuşirile altora, nu ne-am mai mâhni că alţii au şi noi nu avem. Astfel, ce nu avem azi, în această viaţă, vom realiza în viitor cu muncă, răbdare şi încredere în puterile noastre spirituale, căci Tatăl – binecuvântat fie numele Său – oferă bogăţiile Sale celui ce stăruieşte. Nu există ţel, oricât de îndepărtat, pe care să nu-1 putem atinge prin eforturi repetate, sacrificii, renunţări, chiar dacă pentru reuşită avem nevoie de mai multe existenţe sau întrupări.

3 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. Alexandru spune:

    Eu vreau sa invat cum am putea opri anumite persoane sa ne indispuna, sa ne strice cea mai minunata zi din viata noastra, singura zi din saptamana in care intr-adevar ne simtim si noi bine.

    1. viorelmihai spune:

      Parca Hipocrate [posibil sa ma insel] spunea ca nu conteaza atat de mult ce tip de boala face un om la fel de mutl cum conteaza ce tip de om face acea boala. Mai simplu spus, nu conteaza atat de mult cine sunt si ce fac anumite persoane, cat conteaza de ce nu suntem noi atat de puternici incat sa le rezistam. Legea atractiei spune ca tu ai atras acele persoane sa apara exact in ziua aceea, exact in acel moment pentru ca tu sa sustii un examen. Ai vrut sa afli daca poti sa ramai in acea beatitudine pe care tu o numeai cea mai minunata zi din viata ta. Asa ca se cuvine sa multumesti acelei persoane care a venit sa iti demonstreze ca inca nu esti atat de puternic incat sa nu permiti nimanui sa iti strice cea mai frumoasa zi din viata ta. Te-as mai intreba de ce iti oferi o singura zi pe saptamana in care sa te simti bine intr-adevar?

    2. Daniela spune:

      Nu poti opri ceva ce deja ai programat chiar tu. Asa cum spune si Viorel, ceea ce ti s-a intamplat, cei ce ti-au stricat ziua minunata, au aparut “setati” de tine ca sa intelegi ceva, sa-ti primesti lectia, doar tu poti intelege ce anume. Poti spune ”da, dar eu n-am facut nimic”. Poate ai facut sau nu ceva, poate doar ai gandit, sau poate doar ti-a fost teama de acel ceva/cineva care sa nu care cumva sa apara si sa-ti strice ziua. Suntem exact ceea ce gandim, daca toata lumea ar descoperi ceea ce inseamna cu adevarat asta, ar fi o lume minunata, numai cu zile minunate pentru toti. Candva ma vaietam la mama mea necontenit “as vrea si eu sa stau si sa nu fac nimic, macar cateva clipe din zi”, pe atunci nu puteam spune ca aveam macar o zi minunata in care sa fac ceva pentru mine, consideram ca trebuie si ca e o nevoie vitala sa fac diverse pentru altii, eu nu contam si mama mea ma intreba mereu “si ce te tine?” O intrebare atat de simpla, nu intelegeam nimic, ziceam ca e mama absurda si ca habar n-are ea ce fac eu si de ce si de ce e mai important decat sa fac ceva pentru mine. Faceam exact ceea ce gandeam si nu se infaptuiau peste un an sau in alta viata ci chiar in momentul respectiv, daca nu reuseam sa ma opresc niciodata din activitati ca sa pot spune ca stau si nu fac nimic macar cateva clipe, inseamna ca faceam exact ceea ce gandeam; imi doream, se putea foarte simplu, dar faceam ce gandeam si nu ce-mi doream. Analizeaza o singura zi din viata ta si poti avea raspunsuri la tot ce ti s-a intamplat in ziua respectiva, la oamenii cu care ai avut o cat de mica intalnire(cunoscuti/necunoscuti), fiecare e acolo cu un rost, nimic nu e intamplator. Iti poti face fiecare zi minunata, daca faci ceva pentru tine in fiecare zi, suntem in lumea asta pentru noi si suntem minunati, Dumnezeu ne-a dat 7 zile intr-o saptamana in care sa ne simtim minunat, daca dupa 7 zile poti spune ca ai facut 7 lucruri care te-au facut sa te simti bine, oricat de banale ar parea altora si chiar tie, atunci o sa spui ca ai avut o saptamana minunata si nu…”singura zi din saptamana in care ne simtim si noi bine”. Crede-ma, ca am testat indelung :)! Numai zile minunate sa avem!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s