Ghid de eliberare de furia din trafic

Moshe Mordechai publica un articol despre problemele din trafic. Citind articolul lui, mi-am adus aminte de procesul meu de vindecare de ura in trafic. Incep prin a recunoaste ca mi-am luat permisul la Pitesti. Pe bune!

In ultimii 7 ani, am condus aproape cel putin o data pe saptamana dus-intors autostrada Bucuresti-Pitesti, uneori chiar si de doua ori pe saptamana. Perioada cea mai grea a fost intre anii 2005-2006 cand faceam aceste curse la volanul unui bolid Daewoo Tico iar intre kilometrii 18 si 32, banda intai disparuse pe sub niste cratere, caci gropi nu se mai puteau numi, erau pur si simplu imense. Compania de autostrada din Romania monta indicatoare de limitare a vitezei, care ajunsesera sa scada pana la 30 kmh pe sectorul respectiv. Singura solutie era sa conduci pe banda a doua. Ceea ce nu era simplu: ajuns la kilometrul 18 de unde incepeau brusc gropile, forjam bolidul meu la ametitoarea viteza de 120-130 kmh si incercam sa il parcurg cat mai repede posibil, ceea ce in majoritatea cazurilor nu se intampla pentru ca in spatele meu aparea imediat unul mai grabit ca mine, pentru care 130 kmh inseamna stat pe loc.

In acel moment, bineinteles ca respectivul simtea nevoia sa ma incurajeze cu flash-uri si claxoane si sa ma indemne sa ma sinucid in craterele de pe banda intai. In functie de starea mea sufleteasca, uneori alegeam sa ignor flashurile, alteori, puneam luminile de avarie si imi vedeam de drum, alteori, semnalul de stanga, sperand ca cel din spatele meu sa prinda sugestia ca eu raman pe banda din stanga, daca vrea, poate el sa o ia prin gropile din dreapta. De multe ori, am avut norocul sa am in spate si oameni intelegatori, care nu mi-au pus flashuri, nici claxoane. Sau, in spatele meu a venit un TIR protector, insensibil la flashuri.

De multe ori, am comis si chestiuni de care nu sunt tocmai mandru: spre exemplu: am franat brusc atunci cand fiind in depasirea unui tir, cel din spatele meu se apropia de mine cu flashuri. Sau am redus viteza fara sa calc frana, doar ne mai apasand pedala de acceleratie, o chestie foarte aiurea, pentru ca cel din spatele tau nu isi poate da seama ca tu franezi prin ne-accelerare. Alteori, tot ca „sa ii invat minte” pe cei care imi dadeau flashuri, dupa ce ma depaseau, ma puneam pe banda a doua in spatele lor si incepeam si eu cu flashurile pe ei. Asta era sa ma poarte in niste batai in trafic cumplite, dar cand lucrurile se agravau, reuseam sa evit conflictele.

Ideea de baza este ca acum nu ma mai enervez la fel de mult in trafic, am reusit sa imi calmez nervii la volan. In 2005-2006 si chiar in 2007, sotia mea nu putea sa mearga langa mine iar daca aveam si fetita in spate era un dezastru pentru urechile ei. Acum, privind in urma, cand imi amintesc cum ma comportam la volan, imi vine sa intru in pamant de rusine, mi-am torturat auditiv si emotional propria familie la greu. Partea cea mai grea era ca incercam sa ma abtin de la injuraturi dar la primul sofer care imi taia calea, imi ieseam din pepeni. Il urmaream in trafic, ma bagam in fata lui, il depaseam, il bagam in bordura, incercam sa ii dau o lectie, sa tina minte sa nu mai taie calea nimanui, sau cel putin nu mie. Orice drum cu mine era un cosmar pentru sotia mea, care mergea tot drumul cu stomacul strans si implorandu-ma sa nu ma mai enervez, sa nu mai injur… Nu de putine ori, a coborat pur si simplu din masina pentru ca nu mai putea indura ceea ce imi iesea mie pe gura. E greu de descris dar de trait…

Trebuia sa fac ceva si nu stiam de unde sa incep. Trebuia sa gasesc o cale sa imi calmez nervii si sa nu mai vars furie in preajma. Am incercat mai multe abordari de genul „fii calm, Viorel” dar nu au functionat. Apoi, am citit definitia nebuniei, parca formulata de Einstein: este nebunie sa incerci sa faci acelasi lucru in acelasi mod si sa astepti rezultate diferite. Asa ca am cautat sa inteleg ce se intampla cu mine. Pentru asta, incercam sa privesc fetele celor care imi taiau calea sau care imi dadeau flashuri. Atunci, cand reuseam sa prind din urma unul dintre ei, incercam sa il privesc in ochi fara sa spun nimic. Ii studiam reactiile, comportamentul, atitudinea la volan. Asa am inceput sa-i inteleg pe ei si apoi pe mine. De cele mai multe ori, teribilistii la volan sunt pusti care au ceva de dovedit, lor in primul rand si apoi altora. Apoi sunt teribilistii de varsta a doua sau chiar a treia. Interesant este ca atunci cand se dau jos din masina, respectivii sunt oameni normali, respectabili insa ajunsi in spatele volanului lucrurile se schimba dramatic.

In spatele volanului, ai ocazia sa te depasesti pe tine insuti. Apoi, si mai interesant, ai ocazia sa ii depasesti pe ceilalti. Iata ca ceea ce este atat de greu de facut in viata de zi cu zi, devine banal de la volan. De ce sa dusmanesti sau sa urasti un suflet care se hraneste cu satisfactia ca te-a depasit in trafic, doar ca sa ajunga inaintea ta cu 15 secunde la semafor? Atunci cand intelegi situatia, sau cand castigi profunzime ca observator, lucrurile devin mult mai clare. Brusc nu vei mai simti nevoia sa injuri sau sa te consideri insultat ca un altul te-a depasit. Oare chiar atat de usor este sa fii „depasit”?

In definitiv, totul este o lupta pentru energie. In cartea Profetii de la Celestine, scrisa de James Redfield este consacrat un capitol intreg acestui aspect: lupta pentru energie si teatrul de control. Acolo sunt descrise patru roluri majore, diametral opuse. Intimidatorul-dominatorul iti fura energia prin atacuri dure in timp ce Bietul de Mine, incearca sa iti fure energia din tine plangandu-si de mila. Mai sunt Distantul, care mentine tot timpul o distanta mare fata de tine iar tu ii dai energia ta incercand sa te apropii de el, si Interogatorul, care nu mentine distanta, ci dimpotriva te vampirizeaza cu intrebari care nu se mai opresc.

Atunci cand esti angajat in lupta pentru energie, indiferent de rolul pe care il joci, afirmi ca nu esti conectat la Sursa Universala de Iubire. Daca ai fi, nu ai simti nevoia sa furi energie de la altii. Si inca ceva, o mare greseala frecventa este sa raspunzi la atacuri energetice, indiferent de la cine vin si ce rol joaca agresorul. Cand intelegi ca cineva incearca sa iti fure energia ta, ridica-te din pozitia de victima! Nu lovi inapoi! Dimpotriva, daruieste Iubire neconditionat! Atunci cand agresorul incearca sa iti ia energie, se asteapta la o anumita cantitate, la un anumit flux. Dar atunci, cand decizi sa oferi tu, ceea ce trimiti spre el este mult mai mult decat poate el sa primeasca, atat cantitativ, cat si calitativ. Atunci cand incerci sa te inchizi, sa te aperi ceea ce afirmi este: „La fel ca tine, si eu sunt deconectat de la Sursa Universala de Iubire, daca iti permit tie sa imi iei din energia mea, eu voi ramane fara nimic, deci trebuie sa ma apar de tine”

In schimb, atunci cand dupa ce ai identificat agresorul ca fiind un frate al tau deconectat de la Sursa, tu decizi sa ii oferi energie, iubire, afirmatia ta devine in acest caz: „Eu sunt conectat la Sursa de iubire, poti sa iei de la mine oricat doresti. De fapt, eu nu mai exist, acum prin mine, te conectezi si tu la Sursa. Te invit sa experimentezi si tu Abundenta Divina. Cand aceasta experienta iti va fi de ajuns, vei intelege ca si tu ai dreptul sa te conectezi la Sursa Divina. Atunci, nu vei mai simti nevoia sa ataci si sa furi de la nimeni. Ce rost are sa furi cand totul este disponibil si inepuizabil? Doar un orb care nu poate vedea de cate bogatii este inconjurat ar fura maruntisul din buzunarul altui orb. Intr-adevar, orb spiritual este cel care nu intoarce si celalalt obraz atunci cand este palmuit”.

Deci, ce poti face atunci cand esti provocat in trafic? In primulm rand, aminteste-ti ca ai venit pe Pamant la scoala. Tot ceea ce experimentezi este o lectie, fiecare situatie dificila prin care treci este un examen. Ce examen dai atunci cand un alt sofer iti taie calea sau comite un act de nesimtire care te afecteaza? Este un simplu examen al ego-ului, al orgoliului tau. Atunci cand te lasi condus de orgoliu, nu vei putea inghiti umilinta de „a fi depasit”. Vei simti nevoia de razbunare, vei simti nevoia sa ii dai o lectie acelui nesimtit, cand de fapt tu esti cel care are mai mare nevoie de o lectie. Multi se numesc crestini, deci urmatori ai lui Hristos, dar in timp ce Hristos a putut indura umilinte si suferinte tu nu suporti nici macar „sa fii depasit” in trafic! Iisus se ruga pentru cei care il rastigneau, tu injuri si doresti sa ii vezi in primul pom pe cei care „te depasesc”.

Data viitoare cand „te depaseste cineva”, in loc sa il injuri incearca sa te rogi pentru el: „Doamne, fratele meu se grabeste azi, te rog trimite Sfintii tai ingeri sa il pazeasca sa ajunga acasa cu bine. Amin”.

Un comentariu Adăugă-le pe ale tale

  1. alex spune:

    Cu 2-3 ani in urma eram f nervos la volan. De fiecare data cand conduceam. Nu neaparat pt ca eram depasit, ci pt ca cei din fata conduc tot timpul f incet! Intotdeauna reuseam sa gasesc pe cineva care sa nu isi manevreze troaca asa cum asi conduce eu de rapid, lucru care ma transforma intr-un pachet de nervi.
    Intr-una din zile s-a intamplat ceva ciudat pe cand eram in spatele unui volan: chiar si acum am senzatia ca nu eu am strigat, in mijlocul unei crize de nervi, „fa sa se opreasca toate astea!!!”. Nu numai ca in cateva minute am simtit ca ma calmez ca si cum… exista ceva din afara mea care ma elibera de toata presiunea aia, dar a doua zi a fost pt prima data cand am avut o stare de euforie (cuvantul este f bine ales)…

    Cred ca oamenii devin niste monstri atunci cand conduc pt simplul motiv ca, in mod (probabil) subconstient, se simt aparati de carcasa vehiculului. Asta impreuna cu faptul ca atentia le este indreptata mai mult sau mai putin la trafic, face ca atentia ramasa „disponibila” sa nu mai tina in frau ego-ul, iar asta, scapat de sub control ii ideamna sa faca lucruri pe care in alte conditii bunul simt i-ar opri… e doar o teorie…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s