Carpe diem. Aici si acum

Poti sa atingi maiestria in orice domeniu, profan sau sacru. Poti sa iti dezvolti abilitatile fizice si spirituale dincolo de orice limita. Poti sa ai bani, putere si influenta cate doresti. Un singur lucru nu este permis, nu este posibil nimanui: retrairea oricarei clipe din trecut. Fiecare moment in care existam este unic. Nu stim de unde vine la noi, nu stim unde se duce de la noi. Si asta se intampla permanent. Prezentul curge prin noi, fara sa astepte nimic de la noi. Pur si simplu curge neconditionat catre noi aducand posibilitati infinite. Vine atat de liber, atat de natural incat nici nu ne dam seama ca ceea ce primim atat de usor nu se mai poate intoarce la noi niciodata.

Astazi am reflectat la cat de usor risipim momentul prezent, cel care vine la noi atat de generos si ne paraseste atat de dur, atat de dramatic, atat de implacabil. Poate suna a cliseu siropos si incerc sa evit asta, dar cand am constientizat ca fiecare moment al existentei inseamna a primi si a darui concomitent, ceva s-a schimbat in mine.

Nici nu stiu ce este mai dramatic, mai puternic, mai interesant: cat de usor primim, cu cata generozitate primim momentul de acum? Sau cat de usor risipim momentul de acum?  Sau cat de implacabila este legea care ne impiedica sa retraim trecutul?

Unii pot obiecta ca trecutul poate fi citit, vazut ca un film in cronicile Akashe, ca putem face regresii temporale. Da, dar niciodata nu putem retrai, re-exista momentul de acum. Cand vom citi cronicile akashe sau cand vom face regresii temporale vom fi doar martori, nu este acelasi lucru cu experienta unica de a exista in aici si acum.