Numai marii căutători ajung sa înțeleagă inutilitatea cuvintelor. Dialogul interior trebuie sa înceteze

Fragment de lectura din „Cartea despre Tao”, scrisa de Osho, apăruta la editura Mix.

„Gata cu cuvintele. Gata cu teoriile si cu dogmele. Gata cu doctrinele. Acesta este momentul suprem din viata unui cautator autentic. Toti oamenii trebuie sa treaca prin testul cuvintelor, caci asa sunt antrenati de mici. Ei trebuie sa treaca prin testul teoriilor caci acestea li s-au inoculat inca din copilarie. Educatia pe care o ‘primim  nu este decat o suma de prejudecati, de teorii, de doctrine – ce spune biserica, ce spun profesorii… Copiii cresc si ajung astfel creștini, hinduși, mahomedani, căci asa au fost condiționați. In clipa in care te intrebi : „Ce este adevarul?”, mintea incepe sa-ti furnizeze cuvinte; ea cunoaște  dinainte  răspunsurile. Toate aceste răspunsuri sunt false, împrumutate, dar suna atât de frumos.  Ele te satisfac pentru o vreme, iar in cazul in care cautarea ta nu este suficient de intensa, te pot satisface chiar pentru totdeauna.  Numai marii căutători ajung sa inteleaga inutilitatea cuvintelor. 

Poarta catre realitate nu este limbajul ci tacerea. Dialogul interior trebuie sa inceteze; numai asa apare luciditatea.Numai atunci se reveleaza realitatea asa cum este. Voi continuati la infinit dialogul vostru interior, iar mintea voastra nu tace nici o clipa.Ea functioneaza intr-una neobosita, obsesiva, ca un maniac. De fapt, mintea chiar este un maniac. Ea creează intr-una noi cuvinte, noi combinații, noi teorii. Speculatiile ei nu se opresc niciodată. Inventează  continuu noi si noi argumente si nu va permite nici o pauza, cat de scurta, pentru a privi realitatea in fata. Dialogul interior trebuie sa inceteze. Abia atunci, subit, obstacolele dispar; ele par sa nu fi existat niciodata.

Călugării Zen obișnuiesc sa afirme ca adevarul nu este nici o clipa ascuns; el se afla chiar in fata voastră. Ce anume căutați atunci? Dupa ce alergați? Voi aveți ochii închiși din cauza prejudecăților.’

Anunțuri

Bronnie Ware: Cele cinci regrete

Am primit multe emailuri interesante in ultimul timp, dar din pacate nu am reusit sa le transform in articole pe blog. Articolul acesta este un email de la Simona, pentru care ii multumesc mult.

„Lucrez de foarte multi ani in ingrijire paleativa. Multi dintre pacientii mei erau dintre aceia care mai aveau foarte putin de trait si care se retrageau acasa sa moara. Am fost alaturi de ei in ultimele lor 3 pana la 12 saptamani din viata.

Oamenii se schimba si se dezvolta foarte mult atunci cand se confrunta cu propria mortalitate. Am invatat astfel sa nu subestimez capacitatea oamenilor de schimbare si dezvoltare. Cateva schimbari sunt insa fenomenale. Fiecare dintre ei au experimentat o varietate de emotii, cum era de asteptat, negatii, frica, furie, remuscari, din nou negatii si in final acceptare. Fiecare pacient si-a gasit in final pacea si linistea interioara inainte de a pleca definitiv.

Cand au fost intrebati despre regretele pa care le au sau ce ar fi facut diferit in viata lor, raspunsurile au convers catre aceleasi teme:

1. As fi dorit sa am curajul sa traiesc viata asa cum mi-am dorit eu si nu viata pe care altii au asteptat-o de la mine.

Acesta este unul dintre cele mai comune regrete. Cand oamenii realizeaza ca viata lor este pe sfarsite, se uita in urma si descopera cate vise si dorinte personale raman neimplinite. Majoriatatea oamenilor nu au atins nici macar jumatate din visele si dorintele lor si vor pleca din aceasta viata stiind foarte bine ca a fost numai alegerea lor.

Este foarte important sa incerci sa iti implinesti cateva dintre visele pe care le ai. Pentru ca in momentul in care iti vei pierde sanatatea va fi prea tarziu. Sanatatea aduce libertate si majoritatea realizeaza acest lucru doar atunci cand nu o mai au.

2 As fi vrut sa nu muncesc atat de mult.

Acest regret vine de la fiecare barbat pe care l-am asistat. Barbatii pierd perioada copilariei alaturi de copii si in compania sotiei. Femeile mentioneaza si ele acest regret, desi majoritatea, fiind din generatii varstnice, nu erau pilonii principali de intretinere ai familiei. Toti barbatii pe care i-am asistat au regretat enorm ca au petrecut majoritatea timpului lor muncind.

Simplificandu-ti viata si facand alegeri constiente este posibil sa realizezi ca nu ai nevoie de veniturile curente si de stilul de viata de care crezi ca esti dependent. Oferindu-ti mai mult spatiu in propria viata, vei deveni mai fericit si mai deschis catre noi oportunitati, unele care se vor potrivi mai bine cu noul stil de viata.

3. As fi vrut sa am curajul sa imi exprim convingerile.

Multi oameni isi reprima convingerile pentru a metine confortul cu ceilalti. In consecinta ei se multumesc cu o existenta cuminte, de mijloc, si nu devin ceea ce ar fi fost capabili sa devina. Multi dezvolta boli legate de amaraciunea si resentimentele pe care le traiesc.

Nu putem controla reactiile celorlalti. Totusi, chiar daca oamenii vor reactiona diferit atunci cand ne vom exprima onest convingerile, relatia se va aseza pe un nivel corect si sanatos. Iar daca acest lucru nu se va intampla, cel putin veti elimina relatiile nesanatoase din viata voastra. In ambele cazuri sunteti castigatori.

4. As fi vrut sa pastrez legaturile cu prietenii.

De multe ori oameni nu realizeaza beneficiile pe care prieteniile adevarate si de lunga durata le au asupra lor decat atunci cand este prea tarziu. Multi dintre ei au devenit atat de prinsi in propriile vieti incat lasa “prieteniile de aur” sa adoarma cu anii. Sunt atat de multe regrete despre lipsa de timp si implicare pentru intretinerea prieteniilor. In ultimele clipe de viata toti simt lipsa prietenilor.

Este deja comun ca toti cei care au o viata agitata si ocupata sa lasa prieteniile sa adoarma. Dar cand te confrunti cu finalul vietii, detaliile materiale ale vietii nu mai conteaza. Oamenii isi doresc sa isi lase in ordine situatiile financiare pe cat posibil. Dar nu bani sau statutul sunt ceea ce-i preocupa cu adevarat. Ei vor sa lase lucrurile in ordine pentru cei pe care ii iubesc cu adevarat. De multe ori insa ei sunt prea bolnavi ca sa mai indeplineasca si aceste ultime sarcini. In final totul se rezuma la dragoste si la relatii si este tot ce mai ramane in ultimele saptamani de viata.

5. As fi vrut sa imi permit sa fiu mai fericit.

Surpinzator, acest regret este unul comun. Foarte multi nu realizeaza decat la sfarsit ca fericirea este o chestiune de alegere personala. Ei au ramas ancorati in tabieturi si obiceiuri invechite. Asa numitul “confort” al familiaritatii le-a inundat propriile emotii si viata materiala. Frica de schimbare i-a facut sa se prefaca fata de altii si fata de ei insisi ca sunt fericiti.Dar in sufletele lor si-ar fi dorit sa rada mai mult si sa isi traiasca viata cu adevarat.

Cand esti pe patul de moarte ceea ce cred altii despre tine este departe de a mai fi o preocupare. Cat de frumos trebuie sa fie sa poti sa te schimbi si sa fii fericit cu mult inainte de moarte.

Viata este o alegere. Este VIATA TA. Alege constient, alege intelept, alege cinstit. Alege fericirea.

Bronnie Ware

Osho: Sa nu ceri niciodata perfectiunea!

Sursa : Osho, Fragmentul face parte din cartea Cand iubesti, aparuta la PRO Editura si Tipografie

Daca un barbat iubeste o femeie sau o femeie iubeste un barbat, apar imediat pretentiile. Femeia incepe sa aiba pretentia ca barbatul sa fie perfect, doar pentru ca o iubeste pe ea. Ca si cum ar fi comis un pacat! De-acum trebuie sa fie perfect, de-acum trebuie sa se descotoroseasca de toate limitarile lui brusc, doar din cauza acestei femei? De-acum nu mai poate sa fie om? Trebuie sa devina fie supraom, fie un fals, un prefacut. Natural, este foarte greu sa devii un supraom, asa ca oamenii devin niste falsuri. Incep sa se prefaca, sa joace teatru, sa se prefaca. In numele dragostei, oamenii nu fac decat sa devina niste prefacuti. Prin urmare, trebuie sa-ti amintesti sa nu ceri niciodata perfectiunea. Nu ai nici un drept sa pretinzi nimic de la nimeni. Daca nu te iubeste nimeni, fii recunoscator, dar nu cere nimic pentru ca celalalt nu are nici o obligatie sa te iubeasca.

Atunci cand cineva iubeste, este un miracol. Fii impresionat de miracol. Insa oamenii nu sunt impresionati. Pentru niste nimicuri, distrug toate posibilitatile de a exista dragoste. Nu sunt prea interesati de dragoste si de bucuria ei. Sunt mai interesati de incursiunile in alte ego-uri. Fii preocupat de bucuria ta. Fii cat se poate de preocupat de bucuria ta, sa nu te intereseze altceva decat bucuria ta. Toate celelalte sunt neesentiale. Dragostea ca functie naturala, la fel cum respiri. Iar atunci cand iubesti pe cineva, nu incepe sa ai pretentii; altfel, de la bun inceput vei inchide portile. Nu te astepta la nimic. Daca ti se iveste ceva in cale, fii recunoscator. Daca nu se iveste nimic, nu este nevoie sa se iveasca. Nu poti sa te astepti la ceva. Insa urmareste-i pe oameni, urmareste-i cum se trateaza unii pe altii ca si cum ar avea obligatii reciproce. Daca sotia iti pregateste masa, nu-i multumesti niciodata. Nu spun ca ar trebui sa dai glas multumirilor, insa ar trebui sa se vada in ochii tai. Insa nu-ti bati capul, iei lucrul acesta ca fiind de la sine inteles asta e treaba ei. Cine ti-a spus asta? Daca sotul tau castiga bani, nu-i multumesti niciodata. Nu simti nici un fel de gratitudine. Asta e treaba barbatului. Asta se petrece in mintea ta.

Cum ar putea sa creasca dragostea? Dragostea are nevoie de un climat de dragoste, dragostea are nevoie de un climat de gratitudine, de multumire. Dragostea are nevoie de o atmosfera neconstrangatoare, de o atmosfera lipsita de asteptari. Acesta este al doilea lucru pe care trebuie sa ti-l amintesti. Iar al treilea lucru este urmatorul. In loc sa te gandesti cum sa faci sa primesti dragoste, incepe sa o dai. Nu exista nici un alt mijloc. Oamenii sunt mai preocupati cum sa apuce si sa ia. Pe toti ii intereseaza sa primeasca si se pare ca nimanui nu-i face vreo placere sa dea. Atunci cand dau, oamenii o fac cu o mare reticenta chiar daca dau, dau numai ca sa primeasca la randul lor si au o atitudine comerciala. Este un targ. Totdeauna au foarte mare grija sa primeasca mai mult decat dau in felul acesta au facut un targ bun, o afacere buna. Iar celalalt face acelasi lucru. Dragostea nu este o afacere, asa ca inceteaza sa ai o atitudine de am de afaceri. Altfel iti vei irosi viata si vei rata dragostea si tot ceea ce este frumos in ea pentru ca tot ceea ce este frumos nu are nimic in comun cu afacerile.

Afacerile sunt lucrul cel mai urat din lume un rau necesar, insa existenta nu are nimic in comun cu afacerile. Copacii infloresc, nu este o afacere; stelele sclipesc, nu este o afacere, si nu trebuie sa platesti nimic nimanui pentru asta si nimeni nu cere nimic de la tine. Vine o pasare, se asaza la usa ta, canta un cantec si nu-ti cere nici un certificat si nici un semn de apreciere. A cantat cantecul si apoi pleaca fericita in alta parte, fara sa lase vreo urma. Asa creste dragostea. Da si nu astepta sa vezi cat de mult poti sa iei. Da, ea vine, inmiita, dar vine natural. Vine dupa propria vointa, nu este nevoie sa o chemi. Cand o chemi, nu vine niciodata. Cand o chemi, o ucizi. Prin urmare, daruieste. Incepe sa daruiesti.

La inceput va fi greu, deoarece intreaga ta viata ai fost antrenat nu sa dai, ci sa iei. La inceput va trebui sa te lupti cu propria platosa. Musculatura ti-a intepenit, inima ti-a inghetat, ai devenit rece. La inceput iti va fi greu, dar fiecare pas facut te va duce la un altul si incetul cu incetul, fluviul va incepe sa curga. La inceput descotoroseste-te de parintii tai. Descotorosindu-te de parintii tai, te descotorosesti de societate, descotorosindu-te de parintii tai, te descotorosesti de civilizatie, educatie, de totul deoarece parintii tai reprezinta toate acestea. Devii un individ. Pentru prima oara, nu mai faci parte din masa, ai o individualitate autentica. Esti pe cont propriu. Asta inseamna maturizarea. Asa ar trebui sa fie o persoana matura.

O persoana matura este o persoana care nu are nevoie de parinti. O persoana matura este o persoana care nu are nevoie de nimeni de care sa se agate sau sa se sprijine. O persoana matura este o persoana fericita in solitudinea ei solitudinea ei este un cantec, o sarbatoare. O persoana matura este o persoana care poate sa fie fericita cu ea insasi. Aceasta singuratate nu inseamna singuratate, faptul de a fi solitar inseamna solitudine, este meditativa. Intr-o buna zi a trebuit sa iesi din pantecul mamei. Daca ai fi ramas acolo mai mult de noua luni, ai fi murit nu numai tu, ci si mama ta ar fi murit. Intr-o buna zi a trebuit sa iesi din pantecul mamei tale; apoi intr-o alta zi a trebuit sa iesi din atmosfera familiei tale, un alt pantec, ca sa te duci la scoala. Dupa aceea intr-o alta zi a trebuit sa iesi din atmosfera scolii, un alt pantec, ca sa iesi in lumea larga. Insa in profunzimea sinelui tau, esti in continuare tot un copil. Inca te afli in pantec! Exista straturi suprapuse de pantec si acest pantec trebuie spart.

Asta reprezinta ceea ce in Orient am numit cea de-a doua nastere. Cand ai ajuns la cea de-a doua nastere, esti complet liber de impresiile parintilor. Si frumusetea este ca o asemenea persoana le este recunoscatoare parintilor sai. Paradoxul este ca numai o asemenea persoana isi poate ierta parintii. Are compasiune si dragoste pentru ei, are sentimente extraordinar de puternice pentru ei, pentru ca si ei au suferit la fel. Nu este o persoana furioasa, nu, nici pe departe. Poate sa aiba lacrimi in ochi, dar nu este o persoana furioasa si va face tot ceea ce va putea pentru a-si ajuta parintii sa avanseze catre o asemenea plenitudine a singuratatii, la o asemenea inaltime a singuratatii. Trebuie sa devii o individualitate, acesta este primul lucru.

Al doilea lucru este sa nu astepti perfectiunea si sa nu ceri si sa nu pretinzi. Iubeste oamenii obisnuiti. Nu e nimic in neregula cu oamenii obisnuiti. Oamenii obisnuiti sunt extraordinari! Fiecare fiinta umana este atat de unica; arata respect pentru aceasta unicitate. In al treilea rand, da, si da fara nici o conditie atunci vei sti ce inseamna dragostea. Eu nu o pot defini. Iti pot arata calea pentru a o cultiva. Iti pot arata cum sa sadesti o tufa de trandafiri, cum sa o uzi, cum sa ii pui ingrasamant, cum sa o protejezi. Apoi, din senin, intr-o buna zi, apare trandafirul si casa ta e plina de parfumul lui. Asa se intampla si dragostea.

Pentru copiii nostri si nu numai – 11 reguli ce nu se invata la scoala

Am primit un email de la o prietena care m-a amuzat si mi-a placut in acelasi timp. Pentru ca atunci cand sunt intrebat de cineva ce fac, cu ce ma mai ocup, unul dintre raspunsurile mele este: „Fac ceea ce nu am invatat la scoala!”  Iata emailul mai jos:

Bill Gates a ţinut un discurs la un liceu despre cele 11 lucruri pe care elevii nu le-au învăţat şi nu le vor învăţa la şcoală. El a scos în evidenţă faptul că sentimentul de automulţumire şi învăţăturile „corecte” din punctul de vedere al politicilor educaţionale au creat o generaţie de copii care nu au deloc noţiunea de realitate şi despre felul în care realitatea aceasta i-a destinat eşecului în lumea reală.

Regula nr. 1: Viaţa nu e dreaptă – obişnuieşte-te cu ideea!

Regula nr. 2: Lumii prea puţin îi pasă de stima ta de sine. Lumea se aşteaptă să realizezi ceva ÎNAINTE de a fi mulţumit de tine însuţi.

Regula nr. 3: Nu vei câştiga 60.000$ pe an de îndată ce părăseşti băncile şcolii. Nu vei fi vicepreşedintele vreunei companii cu telefon în maşină decât atunci când vei fi muncit pentru acestea.

Regula nr. 4: Dacă crezi că profesorul tău e sever, stai să vezi când o sa ai un şef!

Regula nr. 5: A lucra într-un fast-food nu este ceva sub demnitatea ta. Bunicii tăi aveau o altă denumire pentru asta: o numeau şansă.

Regula nr. 6: Dacă o dai în bară, nu e vina părinţilor tăi, aşa că nu te mai smiorcăi în legătură cu greşelile tale, ci învaţă din ele.

Regula nr. 7: Înainte de a te fi născut, părinţii tăi nu erau atât de plicticoşi ca acum. Au ajuns aşa din cauză că trebuie să-ţi plătească cheltuielile, să-ţi spele hainele şi să te asculte pe tine spunându-le cât de grozav te crezi. Aşa că înainte de a te porni să salvezi jungla de paraziţii generaţiei părinţilor tău, încearcă să-ţi despaduchezi propriul dulap.

Regula nr. 8: Poate că şcoala ta a scăpat de învingători şi învinşi, însă viaţa NU. În unele şcoli au abolit corigenţele şi elevul poate încerca de câte ori vrea el să dea răspunsul corect la o întrebare. Asta nu seamănă, deloc, cu NIMIC din viaţa reală.

Regula nr. 9: Viaţa nu se împarte în semestre. Nu ai verile libere şi pe foarte puţini angajatori îi interesează să te ajute să „te găseşti”. Faci asta în timpul liber.

Regula nr. 10: Ce vezi la televizor NU e viaţa reală. În viaţa reală oamenii chiar trebuie să mai plece din cafenele şi să meargă la serviciu.

Regula nr. 11: Fiţi amabili cu tocilarii. Există şansa ca in viitor să lucraţi pentru vreunul dintre ei.

Dumnezeul meu, tot ce am Iti apartine. Serveste-te de mine pentru triumful si gloria Imparatiei Tale. Voi implini vointa Ta. Fie ca dragostea Ta, Intelepciunea , puterea Ta, sa se manifeste in mine! Exercitii de meditatie de Peter Deunov

Inainte de a intreprinde ce trebuie facut, trebuie sa va asezati in liniste pentru a introduce in voi pacea, pentru a va pune in armonie cu Universul si a va conecta la Atotcreatorul, consacrindu-i, prin rugaciune si meditatie, aceasta zi care incepe.Iata un exercitiu de practicat in fiecare dimineata:

-Va ridicati bratul drept, mina indreptata in sus, proiectind cu ajutorul gindului mina voastra astrala pina la Tronul lui Dumnezeu, rostind: “Dumnezeul meu, tot ce am Iti apartine. Serveste-te de mine pentru triumful si gloria Imparatiei Tale. Voi implini vointa Ta. Fie ca dragostea Ta, Intelepciunea , puterea Ta, sa se manifeste in mine!”. Sunt zile cind nu putem rosti aceasta formula din toata inima, pentru ca simtim in interior ceva care nu vrea sa cedeze. Trebuie sa ajungem sa putem spune sincer aceasta formula, nu din cind in cind, ci in fiecare zi.

Fericit este cel ce poate spune: „Dumnezeul meu, sunt servitorul Tau, dispune de mine dupa vointa Ta!”.

EXERCITIILE DE RESPIRATIE

Respiratia este o forma de nutritie si asa cum mincam trebuie sa mestecam incet, la fel cind respiram trebuie sa „mestecam” aerul. Cind inspiram, trebuie sa retinem aerul mult timp pina cind plaminii (care sunt un fel de stomac) au asimilat complet substantele nutritive. Daca eliminam aerul prea rapid, eliminam in acelasi timp toate aceste substante inainte de a putea retine toate aceste elemente utile.

DESCRIEREA UNOR EXERCITII

1. Astupati nara stinga si inspirati profund aerul prin nara dreapta numarind patru timpi.

2. Tineti-va respiratia 16 timpi.

3. Astupati nara dreapta si expirati prin nara stinga numarind 8 timpi.

Reincepeti exercitiul inversind:

1. Astupati nara dreapta si inspirati aerul prin nara stinga 4 timpi.

2. Tineti-va respiratia 16 timpi.

3. Astupati nara stinga si expirati pe dreapta 8 timpi.

Exercitiul se repeta de 6 ori pentru fiecare nara.

Cei care pot vor dubla timpii: 8-32-16.

Prin respiratie profunda va puteti vindeca sistemul nervos si multe alte boli. Medicii va vor prescrie injectii de calciu, de iod, de sodiu etc., pentru a va da elementele care va lipsesc, in timp ce Initiatii va vor sfatui sa luati aceste elemente in stare eterica prin respiratie. Metoda este foarte simpla, respirati concentrindu-va pe ideea ca sunteti pe cale sa preluati remediul care va lipseste. Da, fiindca organismul stie foarte bine de ce are nevoie, el contine o intreaga echipa de chimisti perfect competenti, capabili sa extraga din aer substantele necesare.

Iata de ce discipolul nu trebuie sa caute neaparat medicamentele la farmacie. El respira cu dragoste si cu convingerea absoluta ca este pe cale sa extraga din spatiu elementele care-i sunt necesare. Dar prin respiratie veti putea de asemenea sa extrageti forta si particulele din lumea superioara, adica lumina, pace si toate elementele vivifiante. Deci, cind respirati trebuie sa incercati sa atrageti elementele spirituale de care aveti nevoie, in functie de starea in care va aflati.

CITEVA EXEMPLE DE EXERCITII

1.Exercitiu:
Alegeti patru virtuti pe care ati dori in mod special sa le aveti.

a) Inspirind 4 timpi, pronuntati mental numele celor 4 virtuti, cite una in fiecare timp.

b) Retineti-va respiratia 16 timpi, repeteti de 4 ori aceste nume.

c) Expirind, spuneti: „Elimin din mine…” pronuntind numele defectelor contrare celor 4 virtuti pe care le-ati ales.

2. Exercitiu:

a) Inspirind, ginditi: „Iti multumesc Doamne, ca mi-ai permis sa primesc odata cu acest aer pur, viata divina pe care Tu ai pus-o in el”.

b) Retinind respiratia: „Fie ca aceasta viata divina sa patrunda in tot corpul meu si sa-i aduca viata si sanatatea”.

c) Expirind: „Voi manifesta aceasta viata pe care am primit-o in toate actiunile mele pentru gloria lui Dumnezeu”.

3. Exercitiu:

a) Inspirind: „Dumnezeul meu, sfinteasca-se numele Tau in mine”.

b) Retinind respiratia : „Dumnezeul meu, fie ca Imparatia Ta si dreptatea Ta sa se implineasca in mine”.

c) Expirind: „Dumnezeul meu, fie ca vointa Ta sa se implineasca prin mine”.

4. Exercitiu:

a) Inspirind: repetati de doua ori numele a patru virtuti.

b) Expirind: ginditi ca Ingerii celor patru elemente va elibereaza de impuritatile voastre. Ingerul focului in creier, Ingerul aerului in plamini si in inima, Ingerul Apei in stomac, abdomen si sex, Ingerul pamintului in tot corpul.

Fie ca Iubirea Divina sa-mi lumineze fata! Rugaciunile la trezire de Peter Deunov

RUGACIUNILE LA TREZIRE

Cind va treziti, trebuie mai intii de toate sa multumiti Domnului, nimic altceva. Primele cuvinte care trebuie sa le aveti pe buze cind va treziti sa fie: „Iti multumesc, Doamne, ca tu mi-ai daruit viata si sanatatea. Umple-mi inima cu iubire si da-mi forta sa implinesc vointa Ta, pentru ca tot ce infaptuiesc sa fie pentru gloria Ta si in numele Tau!

AMINTIREA VISELOR

De indata ce ati multumit Cerului trebuie sa cautati sa va amintiti visele. Daca faceti din aceasta o obisnuinta, veti constata curind ca deseori v-a fost dat un program in timpul somnului. Dar trebuie sa faceti asta imediat, in timp ce imaginile cele mai importante ale visului plutesc inca in creier, pentru ca mai tirziu foarte rar va mai puteti aminti. Uneori, chiar in timpul zilei pot reveni in memorie, dar e mai bine sa cautati sa vi le amintiti dimineata la trezire.

CUM SA NE RIDICAM DIN PAT

Imediat apoi trebuie sa va sculati. Cel care ramine mult timp in pat dupa trezirea sa este supus unor mari pericole psihice; va fi tentat intotdeauna de a ramine intr-o amorteala, intr-o betie astrala unde plutesc anumite ginduri de lene si senzualitate. Aceasta este suficient pentru a distruge caracterul, a ucide vointa si a le deforma pentru totdeauna. Aceasta obisnuinta creaza un lenes, o fiinta afundata numai in imaginatia sa si purtata spre placeri.

Trebuie sa coboriti din pat cu fata, niciodata intorcindu-va; piciorul drept trebuie sa fie primul pas pe podea. Fiecare miscare pe care o faceti la trezire trebuie sa fie constienta si executata corect. Aceste detalii va pot parea fara importanta, dar in realitate totul este semnificativ.

CUM SA NE SPALAM

Odata sculati, trebuie sa va faceti toaleta. Inainte sa va rugati, inainte sa faceti orice altceva, trebuie sa spalati miinile si fata, si mai ales sa nu va atingeti ochii inainte de a va spala pe miini. Este spus in Kabbala ca de indata ce omul adoarme, un spirit impur se ataseaza de corpul sau fizic si la trezire acest spirit ramine inca agatat miinilor sale si fetei sale. Deci, in momentul cind ne trezim, miinile si fata noastra sunt inca sub dominatia acestui spirit impur si de aceea nu trebuie sa facem nimic pina cind nu inlaturam acest strat fluidic de impuritati care ne-a impregnat.

Trebuie sa ne spalam constient si cu atentie ca este la fel de important a ne spala ca si a ne hrani . Nu faceti gesturi rigide sau dezordonate spalindu-va fata, fiindca in domeniul eteric exista o ordine foarte subtila a particulelor si gesturile bruste deranjeaza aceasta ordine. Observati-va si veti vedea ca spalindu-va in viteza va demagnetizati.

Cind va spalati, concentrati-va asupra senzatiei de prospetime pe care apa o produce asupra pielii voastre. Aceasta senzatie va va limpezi gindurile. Simtiti ca indepliniti un act sacru si spuneti:

1.”Fie ca Iubirea Divina sa-mi lumineze fata” .

2. „Asa cum imi spal chipul meu fizic, asa sa se spele si chipul meu spiritual „.

3. „In numele Iubirii nemuritoare si eterne, in numele Intelepciunii nemuritoare si eterne in care noi traim si existam, fie ca aceasta apa sa ma elibereze de toate impuritatile”

Si va rugati citeva minute.

Spovedania unui fariseu

Suntem in Joia Mare si mi-am propus sa scriu ceva pe blog, pentru ca nu am mai scris nimic de o buna bucata de timp. Asa ca primul subiect care mi-a venit in minte a fost sa scriu cateva randuri despre spovedanie. In nici un an nu m-am omorat cu tinut posturi desi la inceputul multor perioade de post mi-am propus sa ma tin de post. De fapt, intr-un singur an, acum doi ani am reusit sa tin Postul Mare, cu cateva mici exceptii culinare [un snickers, o bucatica de branza…]. Dar dupa postul pe care l-am tinut atunci, nu imi amintesc sa fi avut nici o traire metafizica/spirituala deosebita. De fapt, pot spune ca am trait contrariul: perioade de infometare in care visam doar mancaruri „de dulce”. Motiv pentru care anul acesta, nici macar nu mi-am propus sa tin post. Dimpotriva, e unul dintre posturile in care parca am pacatuit cel mai mult.

Mai corect ar fi sa spun ca am incercat o alta abordare a postului. Am incercat sa fiu mai atent, mai constient. De tot ceea ce experimentez, de tot ceea ce aud, vad, simt, traiesc. Am incercat sa nu imi reprim nimic sau cat mai putin. Am incercat sa devin mai viu, sa traiesc mai intens in momentul de aici si de acum. Am avut si caderi si urcusuri. Am avut trairi deosebite contempland instantanee care altadata erau banale si pe care nu le voi expune aici pentru a nu aluneca pe panta cliseelor siropoase. Am incercat sa deconectez interiorul de exterior: am incercat sa raman acelasi si in succes si in esec, si langa sfinti si in mijlocul pacatosilor. Fireste, nu imi reuseste intotdeauna dar nici acestor „esecuri temporare” incerc sa nu le permit sa ma scoata din linistea mea. Pentru ca am inteles ca atunci cand aleg o extrema, chiar daca ea este luminoasa, pura, sfanta, voi fi obligat sa o traiesc si pe cea opusa ei: voi trece si prin intuneric, impuritate si profan. Pentru ca trebuie sa fiu intreg, pentru ca orice alegere inseamna si o excludere. Orice excludere este o reprimare.

Cum ma simt dupa acest post? La fel ca inainte, nici mai pur, nici mai murdar, nici mai sfant, nici mai pacatos. Am ramas acelasi. Insa, castigul este ca am inceput sa redescopar sinceritatea fata de mine insumi.