Înălţarea lui Iisus reprezintă înălţarea supremă a tuturor oamenilor, de la pământ, spre Adevărul şi Graţia Divină.

Inca un fragment foarte interesant din cartea lui GH Williamson, Lacasurile Secrete ale Leului:

Omul trebuie să trăiască şi să moară de atâtea ori, până ce va deveni UNA cu PERFECŢIUNEA, în Eternitate! Marele Adevăr se găseşte în LĂCAŞURILE SECRETE ALE LEULUI şi, totuşi, Adevărul Vieţii Veşnice este cu mult mai mare. Este cel dovedit de Iisus, care l-a revelat lumii. Învierea lui anunţă învierea care se va petrece cu toţi oamenii. Iisus a suprimat „Moartea”, aducând viaţa şi nemurirea la lumina lumii. „Căci, moartea a venit printr-un om şi tot printr-un om va veni şi mântuirea sau învierea din morţi”. (Prima epistolă către Corinteni, XV: 21).

Învierea este înălţarea omului întreg spre „Cunoaşterea” lui Iisus. Adică – a spiritului său, a sufletului său şi a corpului său. Toate facultăţile spiritului sunt elevate, pentru a deveni conforme ideilor perfecte ale Spiritului Divin. O Înviere va avea loc atunci, pentru toţi aceia care-şi vor fi conformat vieţile lor Legii Spirituale.

Iisus spusese: „Şi Eu, ridicat de la pământ, îi voi atrage la Mine pe toţi oamenii”. El arăta, prin aceasta, de ce moarte avea să moară. (Ioan, XII: 32-33). El a fost, într-adevăr, „ridicat de la pământ” de câmpul de forţă care L-a dus la cer, aşa cum fuseseră duşi Moise şi Ilie, spre alte dimensiuni ale Timpului şi Spaţiului.

Iisus a mai apărut, totuşi, Discipolilor: „… Mi-a fost dată întreaga putere, în cer şi pe Pământ”. (Matei, XXVIII: 18). „Şi Eu sunt cu voi, pentru totdeauna, până la sfârşitul lumii”. (Matei, XXVIII: 18). În cursul celor 40 de zile câte au trecut între Învierea Sa şi Înălţare, el a apărut Discipolilor -individual sau în grup – de zece sau unsprezece ori, cum spun martorii. S-a arătat astfel, ca un om viu, pentru a alunga îndoiala din spiritul lor. (Faptele Apostolilor, I:3).

„Dar veţi primi o forţă, aceea a Duhului Sfânt, care se va coborî asupra voastră. Atunci veţi fi martorii mei la Ierusalim, în toată Iudeea şi Samaria, şi până la marginile pământului”.

Când a rostit aceasta, ei L-au văzut înălţându-se; apoi a venit un nor, care L-a ascuns privirii lor. Şi cum stăteau ei acolo, cu ochii fixaţi spre cer, în timp ce El pleca, iată că le-au apărut doi oameni îmbrăcaţi în alb”. (Faptele Apostolilor, I: 8-10). Iisus le-a spus Discipolilor că trebuia să meargă să ducă CUVÂNTUL ÎMPLINIT peste tot pe pământ. Apoi, a fost luat la cer de o rază albă, până la „nava-stea”, care era ascunsă într-un „nor” produs de ea însăşi.

„Norul” seamănă cu norii artificiali produşi de „farfuriile zburătoare” din zilele noastre, ca să se facă invizibile, fenomenul fiind observat de multe ori. Spusesem mai înainte că Discipolii au văzut din nou pe cei doi „îngeri” din „nava spaţială”, care erau Gabriel şi „asistentul” său. Ei sunt aceiaşi „doi îngeri” văzuţi de femei în mormântul gol. „Îngerii” au spus atunci Discipolilor adunaţi: „… oameni din Galileea, de ce staţi şi vă uitaţi spre cer?

Acest Iisus, care a fost înălţat la cer dintre voi, va veni în acelaşi fel cum L-aţi văzut mergând la cer”. (Faptele Apostolilor, I: 11). Iisus trebuia să revină în acelaşi mod! Discipolii au părăsit atunci Muntele Măslinilor, întorcându-se la Ierusalim. Muntele era la est de Ierusalim şi exact în acel loc Ezechiel văzuse „heruvimi desfăşurându-şi aripile şi punând în mişcare roţile, pentru a se ridica în slăvi, deasupra”. „Şi slava lui Iahve s-a înălţat din mijlocul cetăţii şi s-a oprit pe muntele de la răsăritul oraşului (Ierusalim)”. (Ezechiel, XI: 22,23).

Nava spaţială a apărut din nou pe Munele Măslinilor pentru a-l lua pe Iisus din lumea aceasta şi L-a readus în acelaşi fel. Înălţarea lui Iisus reprezintă înălţarea supremă a tuturor oamenilor, de la pământ, spre Adevărul şi Graţia Divină.

Când ucenicii lui Iisus s-au întors în Ierusalim, au urcat în Camera înaltă din casa Mariei, mama lui Marcu. (Faptele Apostolilor, I:12,13). Era camera în care avusese loc Cina, şi au rămas acolo să se roage, până în ziua de Rusalii (cincizeci de zile după Răstignire). Tot atunci au fost desemnaţi Matei şi Iosif (zis Barsabas), ca eventuali candidaţi pentru ocuparea locului rămas gol în grupul Apostolilor, prin plecarea lui Iuda Iscarioteanul. Aceştia doi fuseseră preoţi ai lui Aton sub domnia lui Aknaton. Până la urmă Matei a intrat în grup, prin tragere la sorţi. (Faptele Apostolilor, I:23-26).

În timpul celor zece zile care au urmat Înălţării lui Iisus, mama lui, Maria, le-a explicat Discipolilor semnificaţia Învierii (sau Reîncarnarea, de vreme ce omului îi sunt date mai multe vieţi). (Faptele Apostolilor, I: 14). Ea le-a spus că omul nu revine la viaţă sub formă de plantă sau animal – transmigrare sau metempsihoză – ci rămâne totdeauna fiinţă umană, bărbat sau femeie.

Simbolistica trandafirului din Ierihon: metafora reincarnarii!

Inca un fragment foarte interesant din cartea lui G.H. Williamson, „Lacasurile Secrete ale Leului”

După Înviere şi Înălţare, Discipolii s-au întrunit, iar Maria – mama lui Iisus – le-a arătat ce a vrut să spună Iisus prin cuvintele: „Vă veţi naşte a doua oară!” Ea le-a explicat cum învierea lui Iisus simboliza Cel Mai Mare dintre Adevăruri. Acest Adevăr este că toţi oamenii trăiesc mai multe vieţi (încarnări), pentru a ajunge la cunoaşterea de sine şi a atinge perfecţiunea pentru a se putea înălţa spre lumi din ce în ce mai măreţe, în perfecţiunea lor.

Într-adevăr, Învierea simboliza Cel Mai Mare Adevăr -niciodată revelat omului, până atunci; Ţelul însuşi al ÎMPLINIRII. Unul dintre termenii care înseamnă, în Biblie, „Înviere”, este sinonim cu cel ce semnifică „trandafirul din Ierihon”. Această plantă stranie, când începe să se ofilească -din lipsă de apă sau din orice alt motiv – îşi smulge rădăcinile, ridicându-se deasupra solului, îşi răsuceşte tulpina şi se deplasează rostogolindu-se ca o minge; apoi, când se află într-un loc prielnic vieţii, îşi înfige din nou rădăcinile în pământ, se îndreaptă şi continuă o nouă viaţă!

Celălalt termen biblic, care desemnează „învierea”, mai are sensul de: „totdeauna ridicându-se din nou”.Maria spusese Discipolilor că toţi oamenii erau asemenea Trandafirului din Ierihon. Când mor, dintr-un alt motiv oarecare, ei părăsesc pământul (îşi smulg rădăcinile din sol); dar, după un timp, ei vor reveni (înfigându-şi din nou rădăcinile în pământ), pentru a trăi o viaţă nouă (spre a se ridica la o nouă viaţă). Exprimarea ei metaforică nu are alt înţeles decât REÎNCARNAREA! Iisus a învăţat pe Discipoli Doctrina Reîncarnării, dar ea a fost suprimată ulterior de un grup de teologi, care doreau să menţină omul în ignoranţă în faţa acestui Mare Adevăr!